A umbla cu Dumnezeu înseamnă să ai părtăşie cu El. Dar pentru a avea
părtăşie cu Dumnezeu, trebuie să-L accepţi pe Mântuitorul. Trebuie să ai
siguranţă, că păcatele îţi sunt iertate. Mulţi oameni ştiu că trebuie să-şi
rânduiască lucrurile lor cu Dumnezeu. Ştiu că trebuie să-L roage pe Dumnezeu
pentru iertarea păcatelor lor, dar amână acest moment. Mulţi care au venit la
şcoala duminicală nu au ascultat până astăzi de glasul lui Dumnezeu şi unii
dintre ei au îmbătrânit. Diavolul are întotdeauna multe scuze şi motive, cu
care îi convinge. Multor oameni le spune: Mai ai încă aşa de mult timp,
aşteaptă până devii bătrân. Viaţa este aşa de frumoasă. Dacă te întorci la
Dumnezeu, nu mai ai voie să faci aceasta sau aceea. Ah, aşteaptă încă vreo
câţiva ani!
Aşa ajunge omul bătrân. Dar câte unul moare deodată. Atunci este prea
târziu!
„Adu-ţi aminte de Făcătorul
tău în zilele tinereţii tale,
până nu vin zilele cele
rele.“ (Eclesiastul 12.1)
Ah, dacă oamenii ar şti cum este să ai părtăşie cu Dumnezeu! Poţi să-i
spui Lui totul, chiar şi micile griji ale vieţii. El ne cunoaşte pe noi şi
viaţa noastră foarte exact.
Când umbli cu Dumnezeu şi cu Domnul Isus, ai liniştea inimii şi a
conştiinţei. Te ştii în siguranţă pentru toată veşnicia. Pentru acela care nu-L
urmează pe Domnul Isus, există după moarte o judecată îngrozitoare.
Isus Hristos este cel mai
bun Prieten!
Viaţa trece repede ca un film. Va fi şi pentru tine cândva prea târziu?
Satan oferă mult – dă
puţin – ia totul!
„În nimeni altul nu este mântuire:
căci nu este sub cer niciun alt Nume
dat oamenilor,
în care trebuie să fim mântuiţi.“
(Faptele Apostolilor 4.12).
Acest Nume se numeşte: Isus Hristos.
